GrECo Risk Day HORIZON 2026 a fost despre curajul de a transforma riscul în avantaj competitiv

Sub tema „Curajul de a transforma riscul în avantaj competitiv”, cea de-a doua ediție GrECo Risk Day HORIZON a adus împreună reprezentanți ai mediului de business, financiar și de asigurări, precum și experți GrECo din România și din cadrul GrECo Group. 
De la geopolitică și inteligență artificială la finanțare, construcții, transporturi, fuziuni și achiziții, riscuri cibernetice, sănătate și beneficii pentru angajați, dialogul a evidențiat o realitate comună tuturor industriilor: managementul riscului nu mai poate fi separat de strategia de business.

Contextul actual schimbă fundamental modul în care companiile trebuie să privească riscul. 

Tensiunile geopolitice, dezechilibrele macroeconomice, schimbările climatice, presiunile asupra costurilor și finanțării, atacurile cibernetice și apariția unor tehnologii precum inteligența artificială creează vulnerabilități care nu mai pot fi analizate individual. Un risc apărut într-o regiune, industrie sau verigă a lanțului economic poate produce rapid efecte în alte zone. 

După cum a subliniat Eduard Simionescu, CEO GrECo România, administrarea riscurilor înseamnă astăzi mult mai mult decât asigurare. Înseamnă decizii informate privind riscurile care pot fi transferate către piața de asigurări și cele care trebuie prevenite sau gestionate prin măsuri proprii companiei. În această ecuație, rolul consultantului evoluează către cel de partener strategic de risc, capabil să înțeleagă profilul și vulnerabilitățile specifice fiecărei organizații. 
Această perspectivă a marcat discuțiile din cadrul GrECo Risk Day HORIZON: reziliența nu înseamnă eliminarea riscului, ci capacitatea de a-l înțelege suficient de bine pentru a lua decizii mai bune. 

Una dintre temele majore ale ediției a fost dimensiunea geopolitică a riscului. 
Florian Neagu, Director al Direcției Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României, a evidențiat modul în care riscurile externe și dezechilibrele macroeconomice interne se pot transmite către companii, inclusiv prin creșterea costurilor de finanțare. Pentru România, două dintre riscurile sistemice importante rămân canalul extern, unde componenta geopolitică a devenit esențială, și dezechilibrele macroeconomice interne. 
În același timp, piața asigurărilor dezvoltă soluții pentru riscuri considerate până nu demult extrem de dificil de transferat. 
Pawel Kowalewski, Head of Specialty, GrECo Poland, a prezentat evoluția pieței pentru riscurile de război și violență politică. Capacitatea disponibilă pe piața internațională pentru un singur astfel de risc poate ajunge la aproximativ 2 miliarde USD în regiune, iar produsele sunt disponibile inclusiv pentru riscuri localizate în România, în funcție de caracteristicile concrete ale expunerii. 
Mesajul pentru companii este important: chiar și în zonele de risc extrem, piața poate oferi soluții, dar acestea presupun expertiză specializată și o analiză atentă a expunerilor. 

Tehnologia a reprezentat o altă dimensiune importantă a conversației. 
Intervenția lui Ante Banovac, COO GrECo Group, a adus în discuție una dintre provocările care vor influența din ce în ce mai mult modul în care organizațiile își definesc responsabilitatea și sistemele de control: inteligența artificială. 
Mesajul central a fost provocator: businessul nu s-a schimbat fundamental, însă amenințarea s-a schimbat. Evoluția AI ridică noi întrebări despre limite de securitate, responsabilitate, control și despre viteza și amploarea cu care tehnologia poate transforma inclusiv riscurile existente. 
Pentru organizații, discuția despre AI nu mai este doar despre productivitate și oportunități. Este și despre guvernanță, răspundere și identificarea unor vulnerabilități pe care modelele tradiționale de risk management nu au fost construite să le gestioneze. 

Pe măsură ce riscurile devin mai greu de separat și anticipat, și rolul guvernanței corporative se schimbă. 
Una dintre ideile formulate de Gabriela Hârțescu, Decan și Membru Fondator ENVISIA, a fost că guvernanța corporativă nu mai poate fi redusă la compliance. Provocarea este construirea unei arhitecturi decizionale care să permită organizațiilor să se dezvolte sustenabil și pe termen lung într-un context caracterizat de impredictibilitate și riscuri emergente. 
Această abordare devine relevantă inclusiv în proiectele de fuziuni și achiziții. 
Mădălina Paisa, Partener Mitel & Asociații, a remarcat o sofisticare progresivă a tranzacțiilor din România și o nevoie mai mare de mecanisme care să gestioneze riscurile ce pot apărea după finalizarea unei achiziții. În acest context, soluțiile de asigurare pot deveni un instrument care facilitează investițiile și oferă un grad suplimentar de predictibilitate părților implicate. 

Conferința a arătat și cât de diferit se manifestă riscul în diverse sectoare ale economiei. 
În construcții, Cristian Erbașu, Președinte CAIR și CEO Construcții Erbașu, a vorbit despre paradoxul unei industrii care contribuie substanțial la dezvoltarea economiei, dar care operează cu investiții mari, marje reduse, termene lungi de execuție și expuneri importante. Finalizarea proiectelor susținute prin PNRR ar putea aduce noi presiuni, în special asupra companiilor medii. 
Cristian Erbașu a subliniat că, în ultimii șase ani, construcțiile au funcționat ca un motor al economiei și au contribuit la evitarea recesiunii, inclusiv prin proiectele susținute prin PNRR. În același timp, sectorul rămâne unul cu un profil ridicat de risc: proiectele de anvergură presupun investiții mari, numeroși participanți, marje reduse și termene lungi de execuție. În opinia sa, adevărata provocare va deveni vizibilă după încheierea PNRR, când numeroase companii medii, suficient de mari pentru a acumula expuneri importante, dar prea mici pentru a le gestiona fără dificultate, ar putea ajunge în concordat sau insolvență. 

Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate BCR, a subliniat că există în continuare nișe importante în care piața asigurărilor ar putea dezvolta soluții adaptate proiectelor de construcții pe termen lung. 

În transporturi, situația este diferită, dar la fel de complexă. Radu Dinescu, Președinte IRU și Secretar General UNTRR, a identificat trei provocări structurale: criza șoferilor, digitalizarea și decarbonizarea. La nivelul Uniunii Europene lipsesc peste 500.000 de șoferi, potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, iar deficitul de forță de muncă se suprapune peste presiunile generate de costurile de operare și de volatilitatea prețului carburanților. 

Una dintre cele mai concrete lecții de adaptare a venit din industria tehnologiei. 
Ștefan Frangulea, CFO AROBS Group, a prezentat modul în care compania și-a redus dependența de sectorul automotive după reculul industriei europene. Dacă în trecut automotive reprezenta aproximativ 60% din veniturile AROBS, ponderea a coborât ulterior sub 20%, prin extinderea către domenii precum medical, aerospace și marine și prin diversificarea portofoliului de servicii și produse. 
Este un exemplu relevant pentru una dintre ideile centrale ale evenimentului: reziliența nu este doar capacitatea de a rezista unui șoc, ci și capacitatea de a modifica modelul de business înainte ca vulnerabilitatea să devină critică. 

Interdependența dintre companii a fost o altă temă importantă. 
Luminița Moroșan, Competence Center Manager Credit and Bonds, GrECo România, a atras atenția asupra dependenței ridicate de creditul furnizor și asupra efectului de domino pe care întârzierile de plată îl pot genera mai ales în sectoare precum construcțiile și transporturile. 
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, companiile private din România au o dependență de creditul furnizor de aproximativ 60-65%, iar termenul mediu de încasare este de aproximativ 80 de zile. 
Pentru companii, aceste realități fac tot mai relevante instrumentele de protecție a creanțelor, analiza partenerilor comerciali și soluțiile care pot limita propagarea unui blocaj financiar de-a lungul lanțului economic. 

Riscurile unei organizații nu se opresc la bilanț, active sau supply chain. 
Ultimul panel al conferinței a adus în prim-plan People Risk, de la sănătatea angajaților și accesul la servicii medicale până la atragerea și retenția talentelor și optimizarea programelor de beneficii. 
Pentru angajatori, întrebarea relevantă nu mai este doar câte beneficii oferă, ci dacă acestea răspund cu adevărat nevoilor și riscurilor oamenilor. 
Într-o piață a muncii competitivă, sănătatea, prevenția, relevanța beneficiilor, gradul lor de utilizare și sustenabilitatea financiară a programelor devin parte din conversația mai amplă despre reziliența unei organizații. 

Dacă ar fi să condensăm cea de-a doua ediție GrECo Risk Day HORIZON într-o singură concluzie, aceasta ar fi că riscul nu mai poate fi administrat izolat. 
Geopolitica influențează finanțarea. Tehnologia creează oportunități, dar și noi vulnerabilități. Riscul financiar al unui partener se poate propaga prin întregul ecosistem. Lipsa oamenilor poate deveni un risc de continuitate. Iar schimbarea rapidă a unei industrii poate transforma un model de business performant într-o vulnerabilitate. 
În acest context, managementul riscului evoluează de la o funcție preponderent defensivă către un instrument strategic. 

Companiile care își cunosc expunerile, înțeleg interdependențele dintre riscuri și își construiesc din timp scenarii și mecanisme de răspuns au o capacitate mai bună de a proteja ceea ce au construit, de a continua să investească și de a valorifica oportunitățile care apar chiar și într-un context incert. 
Aceasta este, în esență, filosofia HORIZON: să privim suficient de departe pentru a înțelege ceea ce urmează și să avem curajul de a transforma riscul în avantaj competitiv. 

Mulțumim tuturor speakerilor, partenerilor și participanților care au contribuit la succesul celei de-a doua ediții GrECo Risk Day HORIZON și au transformat-o într-un spațiu de dialog autentic despre riscurile de astăzi și de mâine. 

Mulțumim, de asemenea, colegilor din GrECo Group și GrECo România pentru expertiză, implicare, energie și munca de echipă din spatele evenimentului. 
GrECo Risk Day HORIZON continuă. Ne revedem la următoarea ediție. 

Concluziile și declarațiile din cadrul evenimentului au fost reflectate și în analiza publicată de Ziarul Financiar: „GrECo şi ZF Risk Day HORIZON. România are în continuare oportunităţi de dezvoltare…”